Sabia cu doua taisuri

Ultima componenta descrisa a armaturii este singura parte folosita pentru atac-sabia Duhului-care este cuvantul lui Dumnezeu. Sabia pe care si-ar fi imaginat-o cei ce citeau cartea Efeseni era sabia romana, numita Gladius. Aceasta sabie era scurta si lata, cu ambele taisuri ascutite si cu un varf triunghiular. Era renumita pentru lovitura ei puternica si taisul exceptional de ascutit. 

Cand sunteti inrolati intr-o armata, nu ati fi trimisi pe un camp de batalie imediat. Primul lucru care vi s-ar cere ar fi sa luati parte la o tabara de antrenament. Asemanator, cand soldatii erau inrolati in armata romana, ei aveau parte de o perioada de 4 luni de antrenament intensiv care includea si pregatire pentru folosirea armelor. Trebuia sa inveti cum sa folosesti arma in mod corect inainte sa ti se permita sa iei parte la lupta. 

Cand ne inrolam in armata lui Dumnezeu, si noi vom lupta pe campul de lupta, si asta necesita o arma de atac. Totusi, asa cum se intampla de multe ori, intelepciunea lui Dumnezeu este total opusa intelepciunii noastre, si ironia este ca inainte de a folosi sabia impotriva inamicului nostru spiritual, trebuie folosita impotriva noastra insine. Isus le-a spus ucenicilor in Ioan 12:24-25 ca pentru a aduce roada, trebuie sa murim. Apostolul Pavel a repetat acest concept in Efeseni 4:22-23 cand a spus ca trebuie sa va dezbracati de omul cel vechi si sa va imbracati cu cel nou. Cu alte cuvinte, trebuie sa intoarcem sabia impotriva noastra insine. 

Citim despre oameni care in timpul bataliei se arunca in sabia lor - fiind raniti fara sansa de scapare, prefera sa isi salveze propria lor onoare (1 Samuel 31:4). Dar asta este intelesul pasajului din Efeseni? Nu, asta nu este o tentativa de a ne salva onoarea, si asta nu este o operatie pe care NOI o putem efectua - ci, una care este efectuata de Dumnezeu pentru bunastarea noastra si cu accordul nostru. In Evrei 4:12-13 citim urmatoarele: “Caci Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taisuri: patrunde pana acolo ca desparte sufletul si duhul, incheieturile si maduva, judeca simtirile si gandurile inimii. Nicio faptura nu este ascunsa de El, ci totul este gol si descoperit inaintea ochilor Aceluia, cu care avem a face”. Ni se spune aici ca cuvantul lui Dumnezeu poate patrunde atat de adanc incat sa separe trupul si sufletul. Ce inseamna asta, totusi? Atata vreme cat suntem pe acest pamant, nu exista nici o separare intre aceste doua componente. Sufletul nostru este gazduit de un trup fizic. Pacatul se poate manifesta de multe ori in domeniul fizic, dar intotdeauna are consecinte asupra sufletului. Cuvantul lui Dumnezeu este un instrument folosit pentru a indeparta din sufletul nostru cancerul produs de pacat. 

Din Proverbe 27:6 aflam ca “Ranile facute de un prieten dovedesc credinciosia lui, dar saruturile unui vrajmas sunt mincinoase”. Bineinteles, ca prima interpretare este despre prietenii si dusmanii fizici. Dar, cu siguranta, se poate aplica si celui mai bun prieten spiritual, Domnul si Mantuitorul nostru, si celui mai rau dusman spiritual, Satana. Vedeti, asemanator unui chirurg care ar trebui sa taie in carne pentru a ne vindeca, cuvantul lui Dumnezeu uneori va face rani adanci. Dar acestea sunt rani credincioase care au rolul de a corecta si vindeca. In Ezechiel 36:26, ni se promite o inima noua. Dar asta necesita un transplant de inima, posibil numai daca acceptam operatia. 

Intre timp, dusmanul nostru Satana prefera “saruturile”. El pretinde ca este prietenul nostru si ne sopteste in tonuri calme ca “meritam asta” si ca “asta nu este chiar atat de rau” sau “cel putin tu nu esti ca…”. Aceste cuvinte suna ca cuvintele unui prieten, dar intr-un final conduc la moarte. Ele nu ranesc, ci permite cancerului sa creasca. 

C.S.Lewis a descris aceste proces printr-o imagine minunata, in cartea sa “Calatorie cu zori de zi”. In carte era un var nemilos si egoist numit Eustace, care devine parte din acest episod. Dupa o serie de evenimente in care el este posedat de ganduri de razbunare si lacomie, se transforma intr-un dragon. Lui ii este frica ca va ramane in aceasta situatie de singuratate si dezolare intreaga lui viata, dar intr-un final, Aslan apare si il conduce la un bazin de apa si ii spune sa se dezbrace si sa sara in apa. Eustace realizeaza ca prin dezbracare inlatura pielea de dragon, si incearca si incearca, dar nu reuseste.  Aslan ii spune: “Va trebui sa ma lasi sa patrund mai adanc”. El trebuia sa I se supuna lui Aslan ca sa ii inlature pielea printr-un process dureros, dar reparator. Eustace, cand isi reaminteste evenimentul, spune: “Prima ruptura pe care a facut-o a fost atat de adanca incat am crezut ca a ajuns pana la inima”. Este o imagine minunata si emotionanta care descrie exact operatia prin care trebuie sa trecem si noi. Vedeti, noi suntem primii care trebuie sa experimentam varful ascutit al cuvantului lui Dumnezeu. Trebuie sa ne supunem noi insine la procesul de inlaturare a barnei din ochiii nostrii, de inlocuire a inimii de piatra, si de a muri pentru a capata viata.

Cealalta ironie este ca acest proces nu dureaza doar 4 luni de antrenament, si este un proces la care va trebui sa ne supunem intreaga viata. Noi va trebui sa ne uitam in continuu in Cuvant ca sa aflam unde avem nevoie de vindecare si reinnoire. Asa cum Iacov ne avertizeaza in Iacov 2:22-25, nu e nevoie doar sa auzim, dar trebuie sa insotim cu fapta ceea ce am invatat.

La inceputul pasajului despre armatura lui Dumnezeu, Pavel sublinieaza ca aceasta armatura apartine lui Dumnezeu. Nu este o armatura pe care tu sau eu am facut-o, ci una pe care Dumnezeu a oferit-o. Apoi, El descrie cine este inamicul nostru, nu un inamic fizic, ci “duhurile rautatii care sunt in locurile ceresti”. Stiind aceste lucruri, operatia spirituala este necesara ca sa ne putem “impotrivi in ziua cea rea” si “sa ramanem in picioare”. Asa ca, v-as intreba: v-ati supus voi sabiei cu doua taisuri? Ii permiteti voi cuvantului lui Dumnezeu sa va transforme intr-un soldat care poate “sta in picioare”? Fie ca cuvantul Domnului sa locuiasca din belsug in noi, ca sa putem manui corect sabia Duhului.

Previous
Previous

Sa ne rugam ca un copil

Next
Next

Despre manuirea sabiei