Sa ne rugam ca un copil
De Jennifer Kinnison
Intr-o seara, acum cateva luni cand pregateam copiii pentru culcare, fiul meu mai mare (avea 5 ani la acea vreme), era foarte dificil. Majoritatea parintilor s-au confruntat cu aceasta problema (poate mult mai mult decat mi-ar placea sa recunosc). Sotul meu si cu mine am stins luminile si cand aproape sa inchidem usa, am auzit pe fiul meu spunand: “Draga Domnule, te rog ajuta-ma sa nu mai fiu morocanos maine.”
Am chicotit atunci cand l-am auzit rugandu-se, dar acum, cateva luni mai tarziu, cand meditez la acel sentiment, sunt foarte mandra de copilasul meu. El a inteles ce se petrecea cu el, si care a fost reactia lui imediata? Sa mearga la Dumnezeu in rugaciune si sa Ii ceara ajutorul. In acel moment m-am rugat lui Dumnezeu sa ma ajute sa fiu mai mult ca fiul meu si sa aleg rugaciunea ori de cate ori ceva ma preocupa, oricat de nesemnificativ acel lucru ar fi.
Aceasta intamplare m-a determinat sa ma gandesc…cat de bogata ar fi experienta mea in rugaciune daca as invata sa ma rog ca un copil? Acesta este un principiu biblic, dupa cum Isus ne spune in Matei 18: 3-4 “Adevarat va spun ca, daca nu va veti intoarce la Dumnezeu si nu va veti face ca niste copilasi, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor. Deaceea, oricine se va smeri ca acest copilas, va fi cel mai mare in Imparatia cerurilor.” Am auzit termenul “credinta ca de copil” de multe ori in vietile noastre, dar cum se aplica asta la rugaciunea mea de zi cu zi?
Cand mergem la Dumnezeu in rugaciune, rugandu-ne ca un copil, ar trebui sa Ii spunem exact ceea ce este in sufletul nostru. Este ziua noastra plina de probleme? Cand conduceti pe strada ati vazut un apus de soare nemaipomenit? Orice este in mintea voastra la acel moment, impartasiti-le cu Dumnezeu! Ca toti parintii cu copii mici, auzim tot felul de lucruri amuzante pentru care baietii nostri Ii multumesc lui Dumnezeu-de la snitelul de pui pe care l-au mancat 10 zile la rand pana la pijamalele cu Omul Paianjen. Si chiar daca ne face sa zambim in acel moment, este incurajator sa stim ca ei cresc cu inimi pline de recunoastinta.
Un alt mod in care ne rugam ca un copil, este sa Ii cerem lui Dumnezeu imposibilul. Ati auzit vreodata un copil cerandu-I lui Dumnezeu sa il ajute sa ajunga in cosmos sau ceva asemanator care este aproape imposibil de conceput? Noi de ce nu ii cerem lui Dumnezeu ce este in inima noastra, oricat de imposibil ar putea parea? Poate ca Il rugam sa ne ajute sa obtinem acea slujba pentru care credem ca nu suntem calificati sau poate sa vindece pe cineva de o “boala incurabila”, asa cum Isus le-a spus ucenicilor lui si dupa cum ingerul i-a spus Mariei, cu Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinta (Matei 19:26, Luca 1:37). Mai departe el spune, “Daca ramaneti in Mine, si daca raman in voi cuvintele Mele, cereti orice veti vrea, si vi se va da.” (Ioan 15:7)
Un alt fel in care copiii ne pot invata cum sa ne rugam este cat de simpla este rugaciunea lor. Ei se roaga doar ce este in inima lor, si nimic mai mult. Cred ca de prea multe ori, ne pierdem in cuvinte sophisticate, si credem ca rugaciunea noastra trebuie sa ia forma unui monolog oficial atunci cand vorbim cu Dumnezeu. Desi exista situatii cand acest timp de limbaj este necesar, Dumnezeu nu ne cere acest lucru, in mod specific. Asta ne cere El: “Bucurati-va intotdeauna. Rugati-va neincetat. Multamiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; caci aceasta este voia lui Dumnezeu, in Hristos Isus, cu privire la voi.” (1 Tesaloniceni 5:16-18).
Va incurajez ca aceasta saptamana sa pastrati aceste invataturi in mintea voastra si sa va rugati ca un copil! Rugati-va cu simplism. Rugati-va ce este in inima voastra. Rugati-va fara incetare. Si fie ca Dumnezeu sa va binecuvanteze pe voi toti.