“Leac alinator pentru duhurile zdrobite”

De Bethany Moon

Lacrimi curgeau peste volanul masinii in timp ce cantecul “Ce-i de facut” din filmul Regatul de gheata 2 se auzea puternic in difuzoarele masinii. Cerul era de o culoare albastra incetosata cu nori ca o vata de zahar ce invaluiau orizontul. Era luna lui Mai 2020, si lumea intreaga era inchisa in casa. Strazile pustii erau asemanatoare durerii din inima mea si ma simteam complet singura, ingrozita de ce stiam ca va avea loc in urmatoarea saptamana. Bunica mea era pe patul mortii. Eram in drum spre casa ei ca sa o ajut in ultimele zile. Suferinta ma coplesea si m-a intrebam cum as putea sa continui cu aceasta durere si singuratate. Fiecare moment parea prea greu de indurate, fiecare rasuflare era luata cu greutate, plina de tristete si suferinta.

Pe masura ce conduceam, semnificatia cantecului din masina devenea tot mai aparenta. Pentru ca fetitei mele de 2 ani ii placea foarte mult muzica din filmul Regatul de gheata 2, noi ascultam aceste cantece neincetat. Cand mi-am conectat telefonul in acea zi, acest cantec a inceput automat, si eram prea preocupata ca sa il opresc. In mijlocul disperarii mele, cuvintele cantecului “Ce-i de facut” mi-au atins inima. Mesajul cantecului reflecta adancimea emotiilor mele, pe masura ce Anna canta: “Am vazut intuneric inainte, dar niciodata atat de profund/Acesta este rece, gol, lipsit de simtire/ Viata pe care o traiam s-a sfarsit, lumina s-a stins/Bine ai venit intuneric, sunt pregatita sa cedez”. Cuprinsa de melancolia cantecului, am suspinat, simtindu-ma fara speranta si singura. M-am simtit prinsa in capcana intunericului fricei si oropsirii mele, pana cand am strigat “ajunge!”. Vedeti voi, am uitat ca eu nu sunt nici unul din acele lucruri. Eu aveam in posesia mea ceva foarte valoros: speranta. Il aveam pe Dumnezeu Atotputernic de partea mea, Cel care promitea in Cuvantul Sau alinare, protectie si putere. Psalmul 91 ofera mangaiere si inspiratie pentru cei care trec prin suferinta. Acest psalm profund ofera alinare si incurajare in timpuri de incercare, de durere si suferinta. Prin imagini intense si promisiuni impresionante, Psalmul 91 ofera adapost pentru un suflet in suferinta, amintindu-ne de protectia neclintita si de prezenta lui Dumnezeu.

Psalmistul incepe prin a proclama: “Cel ce sta supt ocrotirea Celui Prea Inalt, si se odihneste la umbra Celui Atotputernic”. In mijlocul disperarii, acest verset ne incurajeaza sa cautam consolare si adapost in imbratisarea plina de dragoste a lui Dumnezeu. Ne da siguranta ca atunci cand locuim in prezenta Sa, ne adapostim sub umbra Lui, protejati de furtuni de tristete care ameninta sa ne copleseasca. 

In continuare, psalmistul scoate in evidenta protectia nezdruncinata a lui Dumnezeu, afirmand: “voi zice despre Domnul: ‘El este locul meu de scapare, si cetatuia mea, Dumnezeul meu in care ma incred!’”. In mijlocul disperarii, cand totul pare nesigur si vulnerabil, acest verset ne aminteste sa ne punem increderea in puterea ferma a lui Dumnezeu. El este locul nostru de scapare, un refugiu unde putem gasi odihna si tarie.

Pe parcursul psalmului, psalmistul picteaza o imagine vibranta a protectiei si grijii nestramutate pe care Dumnezeu o ofera. El scrie: “El te va acoperi cu penele Lui, si te va ascunde sub aripile Lui. Caci scut si pavaza este credinciosia Lui!” (Psalm 91:4). Asa cum o pasare isi aduna puii sub aripile ei pentru a ii proteja de pericole, tot asa Dumnezeu ofera protectia Lui iubitoare celor care Il cauta in timp de necaz. Adevarul Lui devine o pavaza, protejandu-ne de sagetile de disperare si ofera un loc de mangaiere si vindecare. In timp de necaz, frica se instaleaza in inimile noastre. Totusi, Psalmul 91 ne asigura ca nu trebuie sa cadem prada fricii. Psalmistul spune: “Nu trebuie sa te temi nici de groaza din timpul noptii, nici de sageata care zboara ziua” (Psalmul 91:5). Prin aceste cuvinte, noi gasim curaj si tarie ca sa infruntam cele mai intunecate momente de suferinta. Noua ni se aminteste ca prezenta statornica a lui Dumnezeu imprastie frica, inlocuind-o cu un sens de pace si siguranta. 

Psalmul 91 continua cu promisiunile de protectie de catre Dumnezeu si a ingerilor divini. Fiecare verset vorbeste despre nevoia intensa a sufletului indurerat pentru liniste si speranta. Ne aminteste ca chiar in mijlocul necazului, noi nu suntem singuri. Dumnezeu este cu noi, indrumandu-ne prin valea umbrei mortii si oferindu-ne mangaiere in prezenta Lui. In acele momente, aflam mangaiere si incurajare si in urmatoarele versete:

• Matei 5:4 “Ferice de cei ce plang, caci ei vor fi mangaiati”. Acest verset din Predica de pe munte ne aminteste ca Dumnezeu ofera mangaiere copiilor Lui care deplang suferinta si greutatile aduse de pacat. Prin toate acestea, El ofera mangaiere si vindecare inimilor indurerate.

• 2 Corinteni 1:3-4 “Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, Parintele indurarilor si Dumnezeul oricarei mangaieri, care ne mangaie in toate necazurile noastre, pentru ca, prin mangaierea cu care noi insine suntem mangaiati de Dumnezeu, sa putem mangaia pe cei ce se afla in vreun necaz!” Aceste versete scot in evidenta faptul ca Dumnezeu nu numai ca ne mangaie in necazurile noastre, dar ne si da intelepciunea de a-I mangaia pe altii care trec prin incercari similare.

• Psalmul 34:18 “Domnul este aproape de cei cu inima infranta, si mantuieste pe cei cu duhul zdrobit”. Acest verset ne asigura ca in imperfectiunea noastra, Dumnezeu se apropie de noi, oferind mangaiere si scapare pentru duhurile zdrobite.

• Isaia 41:10 “Nu te teme, caci eu sunt cu tine; nu te uita cu ingrijorare, caci Eu sunt Dumnezeul tau; Eu te intaresc, tot eu iti vin in ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare”. Aceste cuvinte ale lui Dumnezeu vorbite de profetul Isaia, ne amintesc ca chiar si in mijlocul suferintei, Dumnezeu este cu noi, oferindu-ne taria si ajutorul Lui.

In ultimele zile de viata ale bunicii mele, casa ei era plina de vizitatori care au venit sa isi ia ramas bun. Bunicii mei au avut intotdeauna casa deschisa. Ospitalitatea si dragostea de oameni au fost parte a slujirii lor. Chiar daca sufeream impreuna, totusi simteam o bucurie sarbatorind realizarile vietii ei. Ca familie, am hotarat sa asteptam pana cand masurile de COVID erau ridicate, ca sa onoram viata bunicii mele, intr-un serviciu memorial. Serviciul memorial ne-a adus alinare si mangaiere datorita amintirilor lasate in urma. Am gasit usurare stiind ca ne putem adaposti in prezenta lui Dumnezeu, putem sa avem incredere in promisiunile Lui si sa depindem de El pentru tarie si vindecare. Fie ca fiecare dintre noi sa fim incredintati de protectia nestramutata a lui Dumnezeu, de adapostul si dragostea Lui. In mijlocul durerii, fie ca aceste versete sa fie leac alinator pentru duhurile zdrobite, si sa ne aminteasca ca Dumnezeu merge alaturi de noi, oferindu-ne mangaiere, tarie si inspiratie in calea lunga spre vindecare.