Verificati daca coiful vi se potriveste

De Jennifer Sobalvarro

In timpul calatoriilor sale misionare, apostolul Pavel a scris o scrisoare in care le spunea crestinilor din Efes sa “luati coiful mantuirii” in lupta lor impotriva diavolului (Efeseni 6:17). Inainte de a lua coiful mantuirii, ei trebuiau sa se pregateasca prin a intelege ca evanghelia era adevarul. Celelalte arme de aparare de care aveau nevoie, erau platosa neprihanirii, care se manifesta in comportamentul lor “neprihanit”. Apoi, avand “picoarele incaltate cu ravna Evangheliei pacii”, ei erau gata sa ridice scutul credintei. Asa cum soldatii nu puteau sa isi puna armatura de corp daca coiful era deja pe cap, tot asa si crestinii nu pot sari peste etapele esentiale ale mantuirii.

Mantuirea este o calatorie continua care incepe dupa botezul in ascultare si continua pana cand crestinii isi ating destinatia finala. Pavel a scris crestinilor corinteni in 1 Corinteni 15:2 sa ramana in evanghelia care le-a fost propovaduita. Altfel, ar fi crezut degeaba. Pavel, de asemenea, nu neglija nici propria lui mantuire: “Nu stiti ca cei ce alearga in locul de alergare, toti alearga, dar numai unul capata premiul? Alergati dar in asa fel ca sa capatati premiul! Toti cei ce se lupta la jocurile de obste, se supun la tot felul de infranari. Si ei fac lucrul acesta ca sa capete o cununa, care nu se poate vesteji. Eu, deci, alerg dar nu ca si cum n-as sti incotro alerg. Ma lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveste in vant. Ci ma port aspru cu trupul meu, si-l tin in stapanire, ca nu cumva, dupa ce am propovaduit altora, eu insumi sa fiu lepadat” (1 Corinteni 9:24-27).

Pavel intelegea ca nu este o garantie sa iti pastrezi mantuirea. A ramane in starea de mantuire necesita o munca continua, pe masura ce crestinii descopera din ce in ce mai mult despre adevarul lui Dumnezeu. Noi ar trebui sa intelegem ca asa cum alegem sa purtam coiful mantuirii, tot asa putem sa il dam jos daca suntem necugetati.

Isus le-a spus ucenicilor Lui ca daca ei stiu si tin cuvantul Sau, atunci adevarul (cuvantului) ii va face slobozi (Ioan 8:31-32). Pe masura ce crestinii citesc cuvantul lui Dumnezeu ei cresc in credinta si intelegerea planului maret de mantuire pe care Dumnezeu l-a pus in miscare. Petru foloseste fraza “laptele duhovnicesc” atunci cand se refera la cresterea spre mantuire. In 1 Petru 2:2, Petru foloseste comparatia dintre crestini si noi nascuti, care sunt infometati dupa “laptele curat” al cuvantului. El a inteles ca botezul este doar inceputul, si odata ce ai primit darul mantuirii, crestinii trebuie sa continue sa invete si sa creasca in credinta lor.

In ziua de astazi, crestinii isi pot pastra coiful mantuirii in feluri diferite. In propria mea viata,  darul mantuirii m-a determinat sa parasesc zona de comfort si sa servesc in feluri in care nu imi era usor. Pentru ca am 3 copii, stiu ca unul din felurile in care muncesc continuu sa imi pastrez darul mantuirii este predarea Bibliei copiilor din biserica noastra. Imi amintesc de acest lucru oridecate ori sunt stresata pentru ca trebuie sa invat un grup de copii. Nu este prea mult timp de cand am trecut prin aceasta experienta.

Era o miercuri seara, cu doua saptamani inainte ca noul semestru de clase sa inceapa, si unul dintre batranii bisericii m-a rugat sa invat o clasa de copii. Stiam ca aceasta zi va veni, din momentul in care familia noastra de 5 a devenit membri ai acestei biserici. Dar chiar daca ma asteptam, nelinistea tot m-a cuprins. Imediat i-am spus batranului ca “da, voi invata acea clasa”, apoi am stat jos pe banca, molcomind in frica si nesiguranta. Aveam eu suficiente cunostinte ca sa pot sa fac fata unei clase obisnuite cu profesoare mult mai experimentate? Cum m-as putea pregati eu ca sa fiu o invatatoare eficienta?

Eu nu sunt un prunc in credinta, dar sunt constienta ca inca mai am mult de invatat! Am fost botezata cand aveam 16 ani, dar mi-a trebuit multi ani ca sa inteleg darul si certitudinea mantuirii. Inainte si dupa ce am fost mantuita prin botez, am citit cu preponderenta Noul Testament si nu m-am considerat un carturar in cunostinta biblica, chiar daca asta ar trebui sa fie scopul tuturor crestinilor. Cand am realizat ca trebuie sa invat copiii lectii din Vechiul Testament, am stiut ca trebuie sa inteleg mai profund Vechiul Testament, care este cunoscut ca “indrumator spre Hristos” (Galateni 3:24).

Unul dintre caile in care am invatat mult despre planul de mantuire al lui Dumnezeu existent inca “inainte de intemeierea lumii” (Efeseni 1:4), a fost ca urmare a studierii celor 17 perioade biblice. Impartirea Bibliei in perioade este o tehnica de studiu dezvoltata de Bob Waldron. Folosind aceasta strategie, pot vedea si organiza toate evenimentele din Biblie, si astfel pot sa fiu martora credinciosiei lui Dumnezeu fata de noi. Planul sau de mantuire este evident in toate aceste perioade istorice. Pe masura ce cresc in intelegerea planului de mantuire al omului, pot transmite aceste cunostinte copiilor din biserica, ajutandu-i in calatoria lor spirituala. Sper ca lectiile biblice sa ii ajute sa isi indrepte pasii pe calea dreapta si ingusta, care va conduce generatia urmatoare la darul mantuirii oferit de Dumnezeu (Matei 7:13-14).

Sunt continuu surprinsa cum copiii mei stiu mai mult despre Bible si planul de mantuire decat am stiut eu la varsta lor. Ei sunt la acest nivel multumita muncii dificile, dar esentiale, a multor invatatori ai Bibliei. Acei invatatori au studiat, au invatat si au inteles planul lui Dumnezeu si acum transmit acesta cunostinta generatiei mai tinere. Cele dintre noi care suntem mame tinere, trebuie sa ne dedicam timpul si energia pentru a deveni invatatoare a Bibliei chiar si in casele noastre proprii.

Din fericire, pregatirea si practica conduc la incredere si experienta. Cat despre mine, ca sa fiu pregatita pentru a invata o lectie din Biblie, trebuie sa studiez acel subiect in amanuntime, astfel ca in continuu verific daca coiful mantuirii mele mi se potriveste. Studiul biblic garanteaza ca armatura mea spirituala este pregatita ca sa ma apere. Atunci cand ii invatam pe copiii lectiile biblice, noi studiem si mai profund, si ii ajutam pe cei tineri dintre noi sa isi puna toate piesele propriei armaturi, mentionate in Efeseni 6. Intr-un final, implinindu-ne obligatia de a-I invata pe copiii nostri, nu numai ca ii ajutam pe ei sa isi puna coiful mantuirii pe propriile lor capuri acceptand mila lui Dumnezeu, dar ne ajuta si pe noi sa ne mentinem coifurile stranse pe parcursul vietii-in permanenta studiind si cercetand caile lui Dumnezeu.