Dar voi cine ziceti ca sunt?

De curand, in clasa noastra de adolescenti, am studiat religiile lumii. Am folosit intrebarea lui Isus din Matei 16 ca tema principala a discutiilor noastre. Este interesant…si relevant… ca toate religiile lumii il mentioneaza pe Isus. Islamismul, Iudaismul, Budismul, Ateismul, chiar si Hinduismul, toate au o explicatie pentru persoana lui Isus. El este considerat un profet, un invatator, un om intelept, sau un rabin cu multa influenta in majoritatea religiilor. Lucrul cel mai important este ca El este luat in considerare…de toate religiile.

Crestin fiind, eu nu trebuie sa explic cine a fost Mohamed sau nu sunt preocupata de persoana lui Budda sau de sutele de zei din Hinduism. Evolutia si stiinta nu sunt lucruri la care trebuie sa reflectez. Cu siguranta nu este nevoie sa descifrez toate invataturile profetilor evrei pentru ca toate tintesc spre Isus.

“Dar voi cine ziceti ca sunt?” este o intrebare la care fiecare persoana de pe planeta asta trebuie sa raspunda intr-un fel sau altul. Pentru ca existenta Lui nu poate fi negata si invataturile Lui au atat de multa influenta, incat fiecare religie trebuie sa dea o explicatie la cine este El.

In cartea sa, “Ca voi sa credeti: studii din Evaghelia dupa Ioan” Homer Hailey analizeaza proclamatiile lui Isus referitoare la divinitatea Lui. Isus pretinde nu numai ca a venit de la Dumnezeu si ca Il stie pe Dumnezeu, dar si ca El poseda atributele si puterea lui Dumnezeu. Intr-un final, declaratia este ca El si Tatal “sunt una” (Ioan 10:30). Concluzia lui Hailey este ca “Proclamatiile lui Isus cu refererire la relatia lui cu Dumnezeu sunt de asa natura incat El a fost si este Fiul lui Dumnezeu sau este un impostor. El nu putea fi doar un om bun”(41).

Pentru cei care nu sunt crestini, problema cu Isus este ca Dumnezeu a intarit afirmatiile Lui. Cu aceasta problema ne confruntam acum, tot asa cum se confruntau si iudeii din timpul lui Petru, dupa cum vedem in Fapte 2:22. Petru spune multimii adunate, ca desi Hristos a fost acuzat si pedepsit de om, El a fost adeverit de Dumnezeu:

“Barbati Israeliti, ascultati cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu inaintea voastra prin minunile, semnele si lucrarile pline de putere, pe care le-a facut Dumnezeu prin El in mijlocul vostru, dupa cum bine stiti;”

Petru scoate in evidenta ca Isus a infaptuit toate minunile, semnele si lucrarile pline de putere chiar in mijlocul lor. El nu a lucrat in secret; cu totii au vazut si au fost martorii puterii lui Dumnezeu pe care Isus a folosit-o in prezenta lor. Ei au ales sa nu o accepte. De fapt, in anumite situatii, conducatorii religiosi au atribuit puterile Lui, care nu puteau fi tagaduite, lui Satana. Chiar si ei au trebuit sa se decida ce vor face cu acest Om care, in mod evident, incalca legile naturale.

In alte religii Isus nu este omorat, dar ei Ii distrug mesajul prin negarea divinitatii Lui. Exact acest lucru se intampla in Matei 16; este evident ca diverse zvonuri circulau despre Isus si despre cine era El.

Acea dimineata a fost petrecuta in dezbateri cu fariseii care discutau semnele despre care Petru va vorbi mai tarziu in cartea Faptele Apostolilor. Fariseii si saducheii au format o alianta pentru a-l dobora pe Isus. Cu acest scop ei au venit ca sa Ii ceara un semn din ceruri sau in ceruri. Ei pretindeau ca daca El le va arata un semn care nu era limitat pe pamant…pentru ca, ce sa va spun, vindecarea orbilor si ologilor si scoaterea dracilor nu era suficient…atunci ei vor crede.

Isus le spune ca ei pot sa se uite la ceruri si sa intelega vremurile, si cu toate astea ei nu pot vedea ca El este Hristosul, chiar daca toate lucrurile indica divinitatea Lui. Lor nu li se va da alt semn in afara celui mai mare semn, si anume Invierea Lui care, foarte interesant, va fi insotita de numeroase semne in ceruri.

Este foarte usor pentru noi sa ne uitam in scripturi si sa vedem o ordine. Isus nu putea sa fie doar un profet sau doar un om intelept. El absolut trebuia sa fie Domn. Si noua ni se ofera mai multe marturii ale persoanelor prezente, decat la uciderea lui Iulius Cezar. Cu toate acestea, cultura noastra moderna accepta un fapt, dar nu si pe celalalt.

Chiar si pe cruce, cei din jurul Lui spuneau ca DACA El este Mesia, El ar trebui sa se dea jos de pe cruce si sa se salveze pe Sine Insusi. Chiar si acum, dupa tot ce au vazut, tot nu cred in El. In mod ironic, un pagan, sutasul, isi da seama ca Isus este Fiul lui Dumnezeu chiar daca cei care trebuia sa Ii astepte venirea, nu au realizat acest fapt.

Cand Isus ii intreaba pe ucenici cine spun ceilalti oameni ca El este, raspunsul primit este ca ceilalti cred ca El este un profet -poate Ieremia, Ezechiel, sau Ioan Botezatorul. Pare cunoscuta aceasta explicatie? Daca El este un profet, atunci greseli se pot intampla.

Pe cat de mareti erau acesti oameni, atat in viata lor cat si in mintile iudeilor, nici unul nu a fost pe masura slavei lui Hristos. Nici unul din acele zvonuri nu L-au recunoscut pe Isus ca fiind Mesia, ceea ce El a afirmat direct ca este. 

E posibil ca si ucenicii Lui cei mai apropiati sa creada aceste zvonuri? Intrebarea pe care Isus o pune este mai categorica in limba greaca, originala. Tradusa corect, ar suna cam asa: “Si voi? Cine ziceti voi ca sunt?”

Cine ziceti VOI ca Eu sunt? Ajunge despre ce cred ceilalti, care este raspunsul VOSTRU? Voi, ucenicii cu care Mi-am petrecut zilele, care ati fost martorii miracolelor Mele, care ati fost patrunsi de puterea Mea…Cu siguranta, voi stiti mai bine decat toti ceilalti cine sunt Eu!

Intrebarea pusa ucenicilor a fost fundamentala pentru ei, asa cum ar trebui sa fie si pentru noi. Pe raspunsul lor, El isi va baza intreaga Lui Imparatie.

Raspunsul lui Petru este singurul care poate fi adevarat: “Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu”. Petru raspunde in numele tuturor ucenicilor, reprezentand convingerea ca Isus nu este doar un profet, dar Fiul lui Dumnezeu. Ei nu vor intelege implicarea acestei marturisiri pentru multa vreme, dar va fi repetata de cateva ori inainte de moartea Lui. Marturisirea lui Petru separa acest grup de ucenici de cealalta parte a populatiei si de cei care zvoneau pe strazi cine ar putea fi Isus.

Petru si ceilalti ucenici nu au nevoie sa ghiceasca cine este Isus, ei stiu cu siguranta. Ei nu sunt de aceeasi opinie ca majoritatea populatiei. Ucenicii nu spun, “Se pare ca cei din conducere si carturarii nu sunt prea siguri, asa ca poate ar trebui sa asteptam ca ei sa decida cine este Isus”. Petru este la fel de categoric in raspunsul lui, pe cat de categoric este Isus in intrebarea pusa – “Tu esti Hristosul”.

Parerea mea este ca majoritatea dintre noi ar da acelasi raspuns. Presupun ca fiecare persoana citind acest studiu are credinta in Dumnezeu. Am aflat raspunsul la aceasta intrebare, dar are acest raspuns vreo influenta in vietile noastre? Suntem noi la fel de categorici in fata mesajelor culturale care sustin ca Isus a fost “un om bun” cu darul comunicarii, dar nu Hristosul? Avem noi argumente cu care sa aparam divinitatea Mantuitorului? Suntem noi capabili sa discutam cu adepti ai altor religii sau poate alti crestini, ca speranta pe care o avem este numai prin invierea lui Isus?

Daca privim in urma, la Ziua Cincizecimii, dupa ce Petru afirma ca Isus a fost adeverit de Dumnezeu, el predica evanghelia multimii, citand pe Ioel si David si spunand celor ce ascultau  ca ei ar fi trebuit sa fie capabili sa citeasca semnele, in schimb, ei L-au luat pe Mesia in mainile lor netrebnice si L-au omorat.

Predica a fost atat de emotionanta, atat de plina de adevaruri, incat cei care aveau inima deschisa, au ascultat-o si au intrebat, “Ce sa facem?”

Cu adevarat, ce putem face? Daca admitem ca Isus este Mesia, Fiul Dumnezeului celui Viu, atunci ce vom face? Cunostinta ca Isus este Hristosul este numai jumatate din ecuatie. Daca noi credem ca El este cine zice ca este si noi Ii purtam numele de crestini, atunci trebuie sa accordam atentie sa fim cine pretindem ca suntem! Ce sa fac eu? Cum va arata viata mea daca Il voi urma pe El?

In Ioan 8:31, Isus ne spune ce vom face daca suntem ai Lui, “Daca ramaneti in cuvantul Meu, sunteti in adevar ucenicii Mei”. Asta e tot. Pare simplu, nu-I asa? Noi ramanem in cuvantul Lui. Toate zilele noastre, toate relatiile personale, toate energia sunt devotate Lui, fie direct prin inchinare si slujire sau indirect in modul cum ne traim vietile in lume. Apoi vietile noastre vor declara raspunsul la intrebarea pusa de El “Dar voi cine ziceti ca sunt?”

Viata voastra va fi raspunsul. Ori Il veti pune pe tronul inimilor voastre si aduceti toate sperantele la picioarele Lui sau veti declara in fata lumii ca El este mai putin decat Domn, prin marginalizarea locului in vietile voastre. Nu va lasati pacaliti crezand ca lumea nu va sti cine este Hristos pentru voi! Desigur, adevaratul pericol va fi in ziua judecatii cand cei care au marturisit doar cu buzele si nu cu inima, vor auzi spunandu-li-se “Nu v-am cunoscut niciodata” (Matei 7:21-23).

Vom raspunde, intr-un fel sau altul. Cine este El pentru tine si ce insemnatate are asta in viata ta? El ma intreaba pe mine si te intreaba si pe tine.